Îmi place să îmi petrec timpul în jurul casei, mai ales în perioadele de toamnă ploioasă. Îmi place să-mi găsesc diverse activităţi care îmi aduc satisfacţia lucrurilor ieşite din mâna mea.
De ceva timp am hotarât să evit folosirea detergentului de rufe. Nu pentru că vreun membru al familiei ar avea vreo problemă, ci doar din considerentul că ce-i mai simplu, o fi şi mai puţin nesănatos. Am căutat reţete, păreri, sfaturi… şi am decis să încerc. Amestec săpun de casă (făcut de mine, ca să vezi, din grăsime animală şi sodă caustică) ras fin cu sodă de rufe, bicarbonat de sodiu şi câteva picături de ulei esenţial. Spală bine săpunul -dar, recunosc, nu l-am încercat pe pete grele, pentru că nu am avut ocazia, ci am spălat doar lucruri ce necesită împrospătare – şi miroase a curat şi a ….simplu. La clătire adaug, uneori, oţet – nu lasă miros, plus că este foarte bun şi pentru maşina de spălat. Rufele ies curate, nu sunt alunecoase ca după balsam, dar miros a …curat. Este un miros ce-mi aminteşte de rufele puse iarna la uscat şi îngheţate pe sârmă.
Astăzi am de gând să mai pun de-un săpun de rufe, unul simplu cu untură de porc şi decoct de nuci de săpun. Şi, dacă tot e zi de activităţi domestice, ce-ar fi să fac şi nişte bombiţe aromate pentru baie?!