Un săpun alb din uleiuri saponificate de cocos, palmier, măsline, ricin şi orez, presărat pe deasupra cu bucăţele dintr-un săpun cu argilă roşie. Miroase a proaspăt, miroase discret a ambră, a lavandă şi puţin a arbore de ceai. Este foarte plăcut pe piele şi untul de shea din combinaţie mă ajută mult, având in vedere pielea mea uscată combinată cu apa dura de fântână.
Mărturisec ca mă întristez puţin când văd că oamenii cărora le dăruieşti cu drag produsele, să le testeze, să ofere un feedback, deşi sunt aparent preocupaţi de un trai cât de cât mai sănătos, sunt totuşi sceptici si refractari tocmai la acelea făcute cu mâinile tale: „E ok săpunul, dar cam miroase a săpun de rufe!” – mi-a spus cineva referitor la săpunul meu aromatizat cu cardamom si ghimbir, de care sunt îndrăgostită. „Dar e toxic, dacă e făcut cu sodă caustică!”- poate ca nici eu nu am ştiut dintotdeauna ca sodă + grasime = săpun + glicerină, dar găsesc că ar fi util să ne documentăm puţin înainte de a da in cap omului. Căutăm culori vii şi îmbătătoare, când, de fapt, ar trebui să căutăm simplitatea…